Prima Școală Românească din Sfântu Gheorghe, județul Covasna, de 20 de ani în administrarea MNCR
Scurt istoric al Primei Școli
Școala era autorizată să funcÈ›ioneze prin Decretul 8363 din 1790 a <<ÎnălÈ›atului Guberniu>> al Transilvaniei. Documentul aflat în fondul arhivistic < Scaune>> apare după edictul de toleranță al împăratului Iosif al II-lea din 1781, potrivit căruia românii aveau voie să-È™i construiască biserici din piatră (dacă parohia era formată din minim 50 de familii). Biserica de zid a fost înălÈ›ată pe amplasamentul actual, în locul celei vechi din lemn.
Conform monografiei privind istoria instituÈ›iilor de învățământ din zona Trei Scaune (teritoriul actual al jud.Covasna), lucrare de referință elaborată de Berecz Gyula, în 1893: „Școala Confesională ortodoxă din Sfântu Gheorghe, a fost frecventată nu doar de ortodocÈ™i ci È™i de reformaÈ›i È™i romano catolici, deci se presupune că a fost o È™coală bună”. Åžcoala confesională a funcÅ£ionat până în anul 1873. Din 1874, elevii români de religie ortodoxă au frecventat ÅŸcolile comunale de stat în limba maghiară. Până la începutul secolului XX, clădirea ÅŸcolii confesionale ortodoxe a fost folosită pentru cursurile de catehizare ale elevilor ortodocÅŸi.
ConstrucÈ›ia È™i transformările clădirii Primei Școli RomâneÈ™ti din Sfântu Gheorghe
“În prima etapă (1799-1870), clădirea cuprindea două încăperi mari È™i un acces prin încăperea mai mică, dispusă lateral. Din punct de vedere tipologic se încadra în cea a clădirilor vernaculare din zonă, pereÈ›ii fiind realizaÈ›i din bârne, iar acoperiÈ™ul învelit cu È™indrilă. La capătul estic se afla o pivniță cu pereÈ›i din piatră È™i tavan din bârne masive. Încăperile comunicau între ele prin intermediul golurilor de uÈ™i.
În intervalul 1870-1900, conform documentelor, are loc refacerea clădirii prin adăugarea pe latura vestică a unei noi încăperi: locuinÈ›a preotului care de obicei era È™i învățător. Accesul era separat dar comunica cu restul clădirii prin tinda exterioară. Această nouă camera prezenta două ferestre pe latura mică spre stradă.
În etapa 1900-1940, clădirea era folosită de Primărie pentru birouri È™i locuinÈ›e. Se intervine prin modificarea pereÈ›ilor, fiind introduse coÈ™uri din zidărie. Învelitoarea originală a acoperiÈ™ului este schimbată cu È›iglă profilată.
Între 1944-2006, clădirea a fost folosită pentru locuit, astfel încât au fost introduse utilități precum apă È™i canalizare. Camerele componente au fost separate, fiecare primind acces independent. Locul È™i forma ferestrelor s-au schimbat, au fost zidite unele goluri È™i s-au practicat altele noi. A fost adăugată o construcÈ›ie din lemn cu rol de pridvor pentru acoperirea accesului dinspre nord, construcÈ›ie ulterior dezafectată.
Prima Școală devine muzeu
Prin hotărâre a Guvernului, imobilul proprietate publică a statului, ajunge în 2003 în administrarea Ministerului Culturii în vederea utilizării È™i amenajării acesteia de către Muzeul NaÈ›ional al CarpaÈ›ilor Răsăriteni ca punct muzeal, reprezentând sediul Primei Școli RomâneÈ™ti din Sfântu Gheorghe, judeÈ› Covasna” (mncr.ro).
Astfel, în intervalul 2006-2011, în urma unor ample lucrări de reabilitare, fiecare încăpere a fost modificată conform planurilor iniÈ›iale, recăpătându-È™i astfel aspectul de È™coală confesională.
“Organizarea acestui punct muzeal, reprezintă o modalitate de diversificare a reÅ£elei muzeale locale, înscriindu-se în tendinÅ£a de valorificare expoziÅ£ională a spaÅ£iilor multietnice ÅŸi multiculturale din Å£ara noastră.
Studiul documentar referitor la învăţământul în limba română din judeÅ£ul Covasna, a pus în evidenţă un important patrimoniul existent, creat în decursul ultimelor două secole de cele peste 40 de ÅŸcoli confesionale ortodoxe ÅŸi greco-catolice care au funcÅ£ionat în fostul judeÅ£ Treiscaune.
Valoarea majorităţii acestor bunuri culturale este sporită ÅŸi de faptul că, în mai mult de 20 de localităţi din actualul judeÅ£ Covasna, unde au funcÅ£ionat asemenea ÅŸcoli în limba română, în prezent nu mai trăiesc etnici români ÅŸi nici credincioÅŸi ortodocÅŸi sau greco-catolici, acest punct muzeal reprezentând, în acest caz, ÅŸi un act de recuperare a unei importante părÅ£i din istoria locală, neglijată până acum”, argumenta, printre altele, echipa de cercetare.
Punctul muzeal Prima Școală Românească din cadrul Muzeului NaÈ›ional al CarpaÈ›ilor Răsăriteni cuprinde patru încăperi: sala de clasă, vestibulul, biblioteca È™i locuinÈ›a învățătorului. Aici fost adunate È™i expuse bunuri culturale È™i documente reprezentative pentru istoricul învățământului confesional românesc ortodox din zonă.
“Prima încăpere, sala de clasă, era spaÈ›iul în care elevii îÈ™i desfășurau activitatea zilnică. Pe lângă piesele originale expuse, s-au realizat È™i o serie de reproduceri ale băncilor È™colare, astfel încât în sala de clasă au loc È™i astăzi activități interactive pentru public. Pe băncile È™colare sunt reprezentate evolutiv rechizitele È™colare: tăbliÈ›e de ceară, tăbliÈ›e negre pe care se scria cu cretă sau cu grafit, caiete, tocuri, peniÈ›e, stilouri, călimări, penare de lemn, socotitori etc. Astfel, este reconstituită atmosfera specifică perioadei.
A doua încăpere este vestibulul, care în prezent funcÈ›ionează ca spaÈ›iu de primire a vizitatorilor.
În cea de-a treia încăpere, cea a bibliotecii, este amenajat un spaÈ›iu pentru expoziÈ›ii temporare, în care sunt prezentate diverse documente ale epocii: cărÈ›i, reviste, ziare, documente de arhivă, care aduc dovezi cu privire la istoricul învățământului cofesional românesc din judeÈ›ul Treiscaune. Astfel, sunt prezentate manuale antebelice È™i interbelice, cărÈ›i religioase, cărÈ›i, anuare È™i alte documente de popularizare a cunoÈ™tinÈ›elor din diverse domenii.
În cea de-a patra încăpere este amenajată locuinÈ›a învățătorului. În aceasta se păstrează piese de mobilier de epocă È™i piese personale ale învățătorului, care ilustrează aspecte din viaÈ›a privată a acestuia. Sunt prezentate piese precum costumul popular românesc, È›esăturile de interior specifice zonei, obiecte de uz casnic. Într-unul din colÈ›uri este amenajat biroul la care învățătorul îÈ™i pregătea planurile de lecÈ›ii È™i îÈ™i redacta corespondenÈ›a”. (mncr.ro)
